vineri, 23 octombrie 2009

Pentru mai multe informatii .. intrati pe Google


Cunoasteti sentimentul de neputinta care apare atunci cand aveti nevoie de o lamurire si nu are cine sa va ajute? Cam asa simt eu cand am nevoie de explicatii asupra unui produs anume si nu am la cine sa apelez. Ganditi-va putin ... Unde va faceti cumparaturile zilnice, saptamanale, lunare? Presupun ca intr-un super sau hypermarket. Si eu la fel. Si se intampla sa aveti nevoie sa intrebati ceva anume despre un produs. Ceva care nu este legat de pret sau de raftul pe care il puteti gasi. Ceva care tine de calitatile produsului respectiv. Sau, doamne fereste, chiar ale grupei de produse din care face parte. Si nu ma refer aici la obiectele electrocasnice (pentru ca in cazul lor gasim intotdeauna cate un baiat simpatic care apare dupa un raft, aparent cam nauc, dar care iti turuie profesional tot ce vrei sa stii despre cutare obiect).

Sa luam exemplul produselor alimentare. Cum a fost cazul meu. Fiindca nu gaseam branza ceddar in Mega, am vrut sa stiu daca branza gouda (prezenta in destul de multe variante in magazinul sus numit) este similara branzei ceddar. Asa mi se parea mie uitandu-ma la ea. Si imi ziceam ca as putea cumpara branza gouda in loc de branza ceddar. Dar aveam nevoie de o confirmare din partea cuiva in domeniu. Usor reticenta din start – stiu o sa ziceti ca am idei preconcepute – abordez o tanara vanzatoare ce aranja cu un aer visator niste branzeturi in galantar. Buna seara, zic eu, buna seara raspunde ea cu o expresie de panica pe fata (m-am descurajat mai tare, dar am continuat). Fiti va rog amabila, stiti cumva daca branza gouda e asemanatoare cu branza ceddar, zic eu, deja rusinandu-ma de intrebarea mea atat de traznita. Fata se da un pic inapoi ca in fata unui pericol iminent se gandeste un pic si zice : nu stiu, stati sa chem o colega. Ani, striga ea, vino putin, doamna intreaba ceva de branza.. Ani apare vesela si insufletita, da, ziceti doamna, eu ma mai linistesc, Ani pare ca stapaneste bine branzeturile, doar de-aia a chemat-o colega. Repet intrebarea. Ani se blocheaza da’si revine repede se uita in galantar si zice : gouda avem de doua feluri. Da, zic eu, dar eu as fi avut nevoie de ceddar si voiam sa stiu daca ..In timpul asta, Ani cu ochii in galantar : cedar n-avem. Raman cu vorba-n aer. Ea continua : avem guda ambalata si guda neambalata. Da, dar eu voiam sa stiu daca gouda este asemanatoare cu ceddar ca sa cumpar gouda fiindca cedar nu aveti. Ani zice prompt : nu stiu sa va spun, n-am avut niciodata cedar, deci nu stiu daca seamana cu guda. Da’ uitati-va si Dumneavoastra, seamana ? Era clar, trebuia sa ma limitez la comparatia vizuala. Gustul si consistenta nu aveau, se pare, nici o semnificatie pentru Ani. Multumesc, am zis eu. Si am luat gouda, si am plecat la fel de lamurita precum venisem. Ulterior am aflat – de pe google of course, ca branza gouda - una dintre cele mai de succes branze olandeze - seamana la gust cu cedarul pe masura ce se invecheste. Asadar nu mi se nazarise in zadar ca cele doua branze seamana - si Ani avea dreptatea ei :) Oricum, ce am cumparat eu era prea moale (probabil prea tanara), lipicioasa si un pic amaruie.

Ei, acum, revenind la ideea ce a dat nastere acestui post, imaginati-va ce frumos ar fi sa stii ca poti intra intr-un mic magazin la colt de strada unde proprietarul isi cunoaste produsele ca pe proprii copii, si mai mult, stie sa te sfatuiasca ce branza, ce carne, ce delicatese sa cumperi in functie de meniul la care te gandesti sau ce vin sa « asortezi » la diverse preparate. In loc, noi avem niste roboti care stau in spatele tejghelelor sau printre rafturi si care sunt instruiti numai asupra preturilor si cel mult, asupra marcilor din magazin. In ceea ce ma priveste, daca ar exista asemenea magazine, marile supermarketuri ar putea sa dea faliment linistite.

Va imaginati ca nu am pomenit nimic despre non-stopurile de cartier care ar intra in categoria « mica magazin la colt de strada » doar pentru faptul ca au aceiasi vanzatori nepriceputi si apatici care stiu despre branza ca este de doua feluri « telemea si de vaci » si oricum e mai mult decat stiu despre vanilia adevarata.

Acum am nevoie de doua tipuri de faina : faina pentru prajituri si faina pentru paine. Si cum despre faina nu am stiut pana acum decat ca se mai pune in unele sosuri sa capete consistenta, nu stiu ce sa fac. Sa merg direct in supermarket sau sa ma documentez intai pe internet? Imi imaginez raspunsul vostru, nu va obositi :)

luni, 19 octombrie 2009

Clipe de toamna


- miros de frunze putrede si fum, copaci superb colorati si ceata care estompeaza dezordinea orasului
- legume si fructe de sezon revarsate din abundenta in piete, borcanele de muraturi si zacusca imbracate fistichiu in toate culorile toamnei
- miros de ardei copti si vinete coapte, de otet fiert cu mirodenii si miere
- mancaruri romanesti, tocanite si ciorbe calde servite in strachini colorate in gradina plina de culorile toamnei, cu carafe pantecoase de vin si sfesnice artizanale cu lumanari calde aprinse in lumina vinetie a dupa-amiezii; vase mari de lut pline de crizanteme pe masa
- ibricul de tuica fiarta aburind dulce pe plita sobei
- dimineti lenese de weekend luminate de veioze galbene aprinse in caldura din casa, dimineti cu vreme innorata si rece si cu lumina albastruie furisata printre perdele
- plimbari pe strazile pustii ale Bucurestiului duminical si in Cismigiul imbracat de toamna
- miros de coaja calda si crocanta de paine scoasa din cuptor si aroma de cafea proaspata in frigul strazii
- inserari ploioase cu frunze galbene si rosii lipite de asfaltul ud in care se reflecta farurile aprinse ale masinilor
- dealuri colorate sublim, cu fuioare de fum si ceata suspendate deasupra si cantec murmurat de talangi in departare
- clopotul ce cheama satul la slujba in diminetile calme de duminica si ploaia marunta ce bate in geam
- ceai cu lapte si miere, sosete calde si pufoase, miros de dovleac copt in toata casa
- billie holiday si „I’ll be seeing you” ...